isabelallende #casaspiritelor #fictiune

Este prima carte pe care o citesc de la Isabel Allende.

Încep prin a spune că romanul este scris foarte bine, este construit și din prisma unor personaje, și din când în când afli cu mult înainte ce se va întâmpla cu unele personaje, lucru care nu a deranjat.

Acțiunea se petrece pe zeci de ani în jurul familiei Trueba, începând de la copilărie până la maturitate, de la bunici până la nepoți. Autoarea atinge subiecte precum relațiile dintre membri familiei, răzbunare, context socio-politic, greșelile făcute de bunici care se răsfrâng pe mai departe.

Cu toate astea, personal, povestea nu m-a atras, mi s-a părut obositoare pe alocuri, nu am rezonat cu niciun personaj, adică nu mi-a plăcut sau displăcut niciunul in mod special (deși s-ar fi putut întâmpla asta spre final). Acesta este sentimentul lăsat după ce am închis cartea.

Am citit că romanul se încadrează la realism magic (bănuiesc că magic prin ceea ce invoca unul din personaje). Eu iubesc romanele realiste, însă pentru mine Steinback rămâne pe primul loc. Fructele mâniei, de exemplu, m-a marcat.

Am citit și comparația cu Marquez, însă nu ma pot pronunța pentru că de la Marquez am citit doar Cronica unei morți anunțate, carte care mi s-a părut extraordinară.

Voi mai citi Allende pentru că scrie foarte bine și are ca inspirație și viața ei personală fascinanta, însă, personal, subiectul acestei cărți nu m-a atras prea tare, deși am avut așteptări mari.

Aveti aici linkul de la Elefant unde puteti cauta cartea daca doriti sa o detineti. Este disponibila atat in engleza cat si in romana.
https://books.thethreeclock.com/yourls/elefant